Casa de Vinuri Cotnari
Podgoria Cotnari face parte din regiunea viticolă a Podișului Moldovei, fiind una din cele mai renumite podgorii din Europa, cu o istorie de aproximativ 2000 de ani, ce îmbină favorabilitatea factorilor naturali (relief, climă, sol) cu cea a factorilor umani (tradiții populare, know-how etc.), alcătuită, în 2014, din aproximativ 1750 ha, din care 350 se află în administrarea Casei de Vinuri Cotnari.
Microclimatul specific este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 9 grade Celsius, precipitații medii anuale de 475 mm și vânturi dominante dinspre NV, SE, S, constituind un ambient propice cultivării viței de vie și obținerii vinurilor de calitate.
Casa de Vinuri Cotnari este un proiect ambițios, început în anul 2007, prin înființarea în podgorie de noi plantații, formate din tradiționalele soiuri Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească și Fetească Albă, cărora li s-au alăturat Busuioaca și Feteasca Neagră.
Feteasca Neagră este un soi vitis vinifera, realizat prin selecție populară, făcută în timp, din vița sălbatică de pădure (vitis silvestris) și cultivate, se pare de daci, (sau predecesorii lor) pe un areal cuprins între Carpați și Nistru.
Prezența soiului Feteasca Neagră în podgoria Cotnari nu constituie un element de inovație. În vasele ceramice ale culturii Cucuteni, localitate poziționată la 11 km de Cotnari, (una din cele mai înfloritoare civilizații neolitice, între anii 5500 și 2750 înaintea erei noastre) s-au găsit sâmburi de struguri și urme a ceea ce pare vin.
Legendele locale amintesc de mesele îmbelșugate ce aveau loc în Cetatea Cătălina (cetate geto-dacică de la Cotnari ce dăinuie de peste 2.500 de ani, situată pe dealul Cătălina), asociate cu un vin negru ce oferea locuitorilor puterea de a ține piept oricărui inamic.
Conform inscripțiilor aflate la Arhivele Naționale (Arh. St. București, dosar 1012, p. 8), în 1899 șeful serviciului viticulturii din Ministerul Agriculturii, cu prilejul călătoriei în Franța, a vizitat școlile de agricultură din Montpellier și Ecully (Beaujolais). Directorii acestor școli și-au exprimat dorința precum “ca ar fi fericiți să aibă în colecțiile școlilor lor câteva din principalele noastre varietăți și vițe românești”. Reîntors la București, delegatul român propune Ministerului să se trimită câte 50 de vițe din principalele noastre varietăți din podgoriile Cotnari, Odobești, Dealul Mare, Drăgășani și Mehedinți. Inspectorul viticol de la Cotnari raporta că, pentru a fi trimise în Franța, posedă coarde “absolut autentice” din următoarele varietăți: Grasă de Cotnari, Fetească albă, FETEASCA NEAGRĂ, Coarnă Albă, Coarnă Neagră, Mustoasă, Plavă, Galbenă. De la Cotnari s-au trimis în Franța următoarele vițe “absolut autentice, indigene, verificate și cu numirile autentice”: Grasă de Cotnari, FETEASCA NEAGRĂ, Fetească Albă, Plavă, Mustoasă, Galbenă.
Un alt izvor ce susține prezența anterioară anului 2007 a soiului Fetească Neagră în podgoria Cotnari îl constituie amintirile bătrânilor din zonă, aceștia menționând faptul că în perioada interbelică se obțineau vinuri din soiul Fetească Neagră.
Așadar, putem afirma, în mod corect, că soiul a fost REPLANTAT în podgoria Cotnari, și nu PLANTAT.
Un aspect foarte important, ce trebuie apreciat, îl constituie faptul că în podgoria Cotnari, s-a păstrat tradiția, putându-se regăsi doar vechi soiuri românești: Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Fetească Albă, Francușa, Busuioacă, Fetească Neagră.
Casa de Vinuri Cotnari a luat naștere din inițiativa celei de-a doua generații a principalilor acționari de la SC COTNARI SA, cel mai mare producător din podgoria Cotnari, care, odată cu trecerea anilor, și-a manifestat dorința de a completa sortimentația de vin obținută în podgorie cu vinuri premium albe, roze și roșii, seci sau demiseci, destinate exclusiv sortimentului HoReCa și magazinelor specializate.
Din aceste considerente a apărut Casa de Vinuri Cotnari, o societate distinctă, cu sediul în Castelul Vlădoianu, ce deține terenuri și vii plantate în anul 2007, Crama Vlădoianu – o cramă modernă, finalizată, și Crama Axinte – o cramă achiziționată recent ce urmează a fi modernizată, prin ideile inovatoare, îmbinate cu istoria, filosofia și arta, specifice echipei tinere ce dorește să se impună pe piața vinurilor premium.
Sediul Casei de Vinuri Cotnari se află în localitatea Cirjoaia, la Castelul Vlădoianu, edificiu ridicat în anul 1901 de fostul guvernator al Băncii Naționale, Vasile Vlădoianu, împreună cu soția sa Ralița Balș, descendentă a boierului Balș. La construirea castelului s-a folosit un proiect italian și materiale aduse din Italia. Odată cu trecerea timpului, domeniului i-au fost atribuite diverse destinații: în timpul celui de-al doilea război mondial a fost folosit de ruși ca spital iar între anii 1945-1950 a funcționat ca orfelinat. După anul 1950 a fost preluat de CAP apoi de IAS Cotnari. În 2000 a fost retrocedat moștenitorilor de drept de la care a fost ulterior achiziționat. În prezent, peste Castelul Vlădoianu și-a lăsat amprenta trecerea timpului, însă în viitor se urmărește realizarea unui proiect unicat de restaurare a domeniului, ce îi va reda strălucirea de odinioară, specifică belle époque.
Suprafața exploatată de către Casa de Vinuri Cotnari este compusă din Fetească Neagră – 100 ha, Busuioacă de Bohotin -75 ha, Tămâioasă Românească – 75 ha, Grasă de Cotnari – 50 ha, Fetească Albă – 50 ha. Fiind un producător de vinuri premium, rezultate din struguri de calitate, plantatiile Casei de Vinuri Cotnari au fost înființate cu tehnologie de ultimă generație, urmărindu-se o densitate mică a plantelor la hectar (3646 plante la hectar), o distanță mare între rânduri, (3 m) ce permite o circulare eficientă a aerului și efectuarea lucrărilor cu utilaje moderne. Lucrările viticole se execută astfel încât cantitatea de struguri recoltată pe hectar să nu depășească 6 tone (Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Fetească Albă, Busuioacă), respectiv 5 tone (Fetească Neagră), cu o acumulare de minim 230 grame zahăr .
Finalizarea Cramei Vlădoianu, amplasată în spatele castelului Vlădoianu, constituie prima etapă a planului de investiții în vinificație al Casei de Vinuri Cotnari, evaluat inițial la 2.500.000 Euro. Amplasată pe locul vechii crame, unde boierul Vlădoianu producea vinul obținut din recoltarea strugurilor de pe cele aproximativ 50 de hectare pe care le administra, și a beciului adânc de 15 metri, înalt de 6 metri, cu o suprafață de aproximativ 200 metri pătrați, unde acesta depozita vinul produs, Crama Vlădoianu este dotată cu tehnologie de ultimă generație în materie de vinificare a strugurilor roșii.
Vinurile se obțin din struguri de Fetească Neagră, recoltați de pe cele aproximativ 100 Ha, cu o producție de aproximativ 5 tone/hectar și cu o acumulare de minim 230 grame zahăr (100Ha x 5 tone/ha = 500 tone struguri).
Pentru a obține vinuri de cea mai înaltă calitate, strugurii, recoltați în ladite, trec prin mai multe etape de sortare:
- Etapa limitării producției: (rezultă struguri mari, cu un conținut ridicat de zahăr)
- limitarea numărului de ochi/mp, în cadrul lucrării de tăiat în uscat
- desfrunzitul parțial, cu aproximativ 3 săptămâni înainte de recoltat, prin care se îndepărtează frunzele îmbătrânite din dreptul strugurilor, în vederea expunerii acestora la soare
- normarea inflorescențelor, când se înlătură inflorescențele mici situate spre vârful lăstărilor
- Sortarea ce are loc în momentul recoltatului, în vie,
- Sortarea ce are loc pe banda vibranta de sortare, în cadrul Cramei Vlădoianu
- Îndepărtarea boabelor neconforme calitativ, după ce strugurii se desciorchinează.
În urma acestei selecții finale, boabele sunt încărcate în cuve speciale și transportate în recipientele din sala de fermentare, unde are loc fermentarea în interiorul bobului.
După tot acest proces de selecție, din recolta de aproximativ 5 tone de struguri/ha, se vinifică doar aproximativ 2,5 tone boabe/ha (2,5 tone x 100 ha = 250 t boabe), întrucât procesul de selecție este unul foarte strict. Din această cantitate, pentru a obține calitatea dorită, pot rezulta doar aproximativ 125 t vin, ca urmare a fermentării mustului ravac în 16 din cele 30 de vase de fermentare, cu un volum de 7,8 t fiecare.
Anterior fermentării, mustul trece prin etapa criomacerării, ce constă în macerarea la o temperatură de aproximativ 7 grade Celsius pe o perioadă de aproximativ 9 zile. Fermentarea alcoolică are loc la o temperatură cuprinsă între 25-27 grade Celsius, pe o perioadă de aproximativ 8-9 zile (inocularea bacteriilor malolactice având loc în cea de-a doua zi de fermentare), urmată de fermentarea malolactică, pe o perioadă de aproximativ 3 săptămâni.
Investițiile realizate în această cramă, în care vasele din sala de fermentare dispun de mantale de răcire și încălzire, permit obținerea vinurilor roșii de o calitate ridicată.
Ultima etapă este cea a baricării, Crama Vlădoianu fiind dotată cu 107×225 L butoaie produse în Franța, din stejar american, cu un grad mediu de ardere (timp de 3-6 luni).
Deși planul inițial de investiții prevedea construirea unei noi crame, în cadrul domeniului Vlădoianu, dotate cu tehnologii de ultimă generație în materie de vinificare a strugurilor albi, luna septembrie a anului 2013 a adus o schimbare majoră, însă benefică, prin achiziționarea unei vechi crame: Crama Axinte.
Ioan Axinte, un cunoscut avocat al vremii și fost prefect de Iași, „podgorean priceput”, a achiziționat în anul 1933, de la celebra soprană Hariclea Darclee o vie de 3 funii și 53 de prăjini în scopul vinificării strugurilor obținuți.
În acea perioadă, specific Podgoriei Cotnari, era vinificarea strugurilor tradiționali de către familiile ce dețineau mici suprafețe de vie. Dintre aceste familii, anterior achiziționării realizate de Ioan Axinte, renumită în Podgorie era familia de vinificatori Terente, care ajunsese la performanța de a vinde „butelia” cu vin, al cărui cupaj a rămas necunoscut, la un preț de 700 lei, Casei Domnitoare din Egipt și Etiopia.
La o scurtă perioadă de timp, după achiziționarea viilor de către Ioan Axinte, [conform relatărilor din 1969, redactate în Cronica Cotnarilor, (București, 1971, pag. 214)], în urma unui an excepțional, în care recoltatul a avut loc foarte târziu, iar mustul obținut a fost prelucrat într-un mod rămas necunoscut, cupajul de trei soiuri tradiționale al faimosului podgorean a ajuns să se vândă la un preț de 1500 lei (aproximativ 10 $) pe „butelie”, fiind căutat ca „iarba de leac”.
Această creștere considerabilă în calitate, într-un timp atât de scurt, i-a adus faima în Podgorie, fiind ales, în anul 1936, în funcția de vicepreședinte al Societății Cooperatiste Vinicole Cotnari, ce avea ca scop vinificarea în condiții tehnice superioare a strugurilor, precum și valorificarea vinului la prețuri mai avantajoase.
Astfel, cunoscutul avocat și fost prefect de Iași, devenit în scurt timp un iscusiț vinificator, a avut un rol determinant în creșterea calității vinurilor produse în podgoria Cotnari, misiune pe care Casa de Vinuri Cotnari și-o însușește pentru viitor.
Istoria vinificatorului a constituit motivul determinant al achiziționării Cramei Axinte, Casa de Vinuri Cotnari urmărind îmbinarea modernismului cu îndelungata experiență și istorie a locului.
În prezent, la Crama Axinte, ne-am concentrat pe investiții de modernizare pentru vinificarea strugurilor albi, roșe și roșii, având astăzi două linii de sortare manuală a strugurilor și o linie de îmbuteliere performantă, care ne ajută la obținerea vinurilor din gamele Naiv, Euforia, Domenii, dar și a vinurilor spumante de calitate din gamele Vibe, ZAZ și Cotnari Millesime.
Vinurile se obțin din struguri de Fetească Albă, Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească și Busuioacă, recoltați de pe cele aproximativ 250 ha (75 ha – Tămâioasă Românească, 75 ha – Busuioacă, 50 ha – Grasă de Cotnari, 50 ha – Fetească Albă
Pentru a obține vinuri de cea mai înaltă calitate, strugurii, recoltați în lădițe, trec prin mai multe etape de sortare:
- Etapa limitării producției: (rezultă struguri mari, cu un conținut ridicat de zahăr)
- limitarea numărului de ochi/mp, în cadrul lucrării de tăiat în uscat
- desfrunzitul parțial, cu aproximativ 3 săptămâni înainte de recoltat, prin care se îndepărtează frunzele îmbătrânite din dreptul strugurilor, în vederea expunerii acestora la soare
- normarea inflorescențelor, când se înlătură inflorescențele mici situate spre vârful lăstarilor
- Sortarea ce are loc în momentul recoltatului, în vie,
- Sortarea ce are loc pe banda vibrantă de sortare, în cadrul Combinatului de Vinificație SC COTNARI SA
- Îndepărtarea boabelor neconforme calitativ, după ce strugurii se desciorchinează
În următoarea etapă apare diferența de tehnologie a vinificării, între strugurii aromati și cei nearomati:
- strugurii aromati cunosc etapa macerării în cisterne rotative, pentru extragerea aromelor din pieliță (Tămâioasă Românească), respectiv a aromelor și a culorii (Busuioacă)
Întregul proces al vinificării strugurilor albi, rose și roșii are loc sub atenta îndrumare a tânărului nostru oenolog George Măluțan, ce dispune de o pregătire teoretică solidă (doctorand în vinificație), dar și de o experiență practică îndelungată, raportată la vârsta sa. Dragostea și pasiunea sa pentru vinuri completează calitatea materiei prime și a tehnologiei utilizate, alcătuind ambientul ideal pentru realizarea vinurilor premium.
Produsele regăsite în cele mai noi game ale Casei de Vinuri Cotnari (Naiv, Euforia, Domenii, Vibe, ZAZ și Cotnari Miellisime) îmbină inovația (forma sticlelor, a etichetelor, a capișoanelor, conținutul) cu tradiționalismul (istoria locurilor în care se vinifică, soiurile autohtone românești), contopire specifică Casei de Vinuri Cotnari.
